Urmărește-ne pe Facebook
Urmărește-ne pe Instagram
Biletele / Abonamentele sunt disponibile pe Bilete.ro si in rețeaua Bilete.ro.
De asemenea, biletele se pot achiziona şi de la Casa de bilete a Salii Radio.
dirijor
CORUL ACADEMIC RADIO
Dirijor: Ciprian Țuțu
CORUL DE COPII RADIO
Dirijor: Răzvan Rădos
Serghei Prokofiev: Simfonia nr. 1 în re major, op. 25 – „Clasica”
***
Carl Orff: Carmina burana
Fotografie: Stefano Bottesi
John Axelrod a început parcursul său muzical cu o educație solidă, absolvind prestigioasa Universitate Harvard în 1988. În 1982 a avut șansa de a fi instruit personal de către legendarul Leonard Bernstein, o experiență care i-a marcat profund cunoștințele și pasiunea pentru muzică. În continuare, și-a dezvoltat abilitățile la Conservatorul din Sankt Petersburg, unde a studiat sub îndrumarea celebrului pedagog Ilya Musin în 1996. De asemenea, a fost mentorat de Christoph Eschenbach între 1997 și 2000, perioadă în care și-a făcut debutul ca asistent dirijor la Festivalul de la Bayreuth, contribuind la realizarea spectacolului Parsifal.
Pe măsură ce și-a consolidat experiența dirijorală, John Axelrod a ajuns să conducă orchestre prestigioase în întreaga lume, inclusiv Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Leipzig Gewandhaus Orchester, Orchestra Radiodifuziunii Daneze și multe altele. A colaborat cu mari orchestre europene precum Orchestra Sinfonica della Scala, și a înregistrat sub egida unor case de discuri de renume, cum ar fi Sony Classical, Universal Music și Warner Classics.
A primit aprecieri pentru inovațiile și pentru interpretările sale profunde și expresive. În 2020 o obținut prestigiosul Premiu pentru Realizări Speciale de la International Classical Music Awards, consacrându-l ca un dirijor de excepție.
Este o prezență constantă pe podiumul de concerte al Studioului „Mihail Jora” al Societății Române de Radiodifuziune.
Fotografie: Paul Marc
Născută în Israel, soprana Chen Reiss este un nume consacrat pe marile scene internaționale. Vocea sa a putut fi auzită la Teatro alla Scala din Milano, Semperoper Dresden, Accademia Nazionale Santa Cecilia, Théâtre des Champs-Élysées, Deutsche Oper Berlin, Maggio Musicale Fiorentino, Israeli Opera și în compania unor prestigioase orchestre dintre care amintim: Münich Philharmonic, Orchestre Philharmonique de Radio France, Orchestre Philharmonique de Monte-Carlo, Los Angeles Philharmonic, Berliner Philharmoniker, Konzerthausorchester Berlin, Frankfurt Radio Symphony Orchestra.
A susținut roluri principale în spectacolele Flautul fermecat, Nunta lui Figaro, Idomeneo, Elixirul dragostei, Cavalerul rozelor, Rigoletto, Freischütz și a împărțit scena cu dirijori de renume dintre care amintim pe Lahav Shani, Tarmo Peltokoski, Alain Altinoglu, Hannu Lintu, Gustavo Dudamel, Zubin Mehta, Christoph Eschenbach, Vasily Petrenko, Semyon Bychkov și mulți alții.
Fotografie: Oana Vedina
Cu un palmares artistic de excepție, numele lui Sunnyboy Dladla se regăsește în mod frecvent pe afișele unor importante instituții culturale precum: Gran Teatre del Liceu Barcelona, London Symphony Orchestra, Staatsoper Hanovra, London Symphony Orchestra, National Symphony Orchestra in Washington D.C., Toronto Symphony Orchestra, Deutsche Oper Berlin.
Datorită vocii sale excepționale Sunnyboy Dladla abordează roluri în operele Bărbierul din Sevillia de G. Rossini, Cenușăreasa de G. Rossini, Moise în Egipt de G. Rossini, Povestirile lui Hoffmann de J. Offenbach, Così fan tutte de W. A. Mozart, Otello de G. Verdi, Copilul și vrăjile de M. Ravel, Ariadna la Naxos de R. Strauss, precum și lucrări vocal-simfonice ca Messias de G. Ph. Händel, Carmina burana de C. Orff, Requiem de W. A. Mozart, Creațiunea de J. Haydn, Petite Messe Solennelle de G. Rossini.
Este o prezență familiară publicului bucureștean: este laureat al primei ediții a prestigiosului concurs „Le Grand Prix de l´Opera” de la ONB și a colaborat de multe ori cu Formațiile muzicale Radio sau cu Filarmonica „George Enescu”.
Fotografie: Andreas Endermann
Baritonul Bogdan Baciu a studiat cu Marius Vlad Budoiu la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca. A colaborat cu unii dintre cei mai mari dirijori ai lumii dintre care amintim pe Valery Gergiev, Riccardo Frizza, Stefan Soltesz, Axel Kober, Antonino Fogliani, David Crescenzi, Donald Runnicles, Omer Meir Wellber, Kent Nagano, Asher Fisch, John Fiore ș.a.
Repertoriul său este impresionant și include roluri precum Papageno („Die Zauberflote” de W. A. Mozart), Don Giovanni („Don Giovanni” de W. A. Mozart), Figaro („Il barbiere di Siviglia” de G. Rossini), Malatesta („Don Pasquale” de G. Donizetti), Marcello („La Bohème” de G. Puccini), Silvio („I pagliacci” de R. Leoncavallo), Escamillo („Carmen” de G. Bizet), Ping („Turandot” de G. Puccini), Enrico („Lucia di Lammermoor” de G. Donizetti), Harlequin („Ariadne auf Naxos” de R. Strauss) sau Heerrufer („Lohengrin” de R. Wagner).
dirijorul Corului Academic Radio
Fotografie: Cristian Barcan
Dirijor al Corului Academic Radio din 2016, Ciprian Țuțu a propus o diversificare și o modernizare a repertoriului ansamblului. Născut la Braşov, a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din orașul natal (specializarea – dirijat cor academic şi masterat în Stilistică dirijorală).
Prezența lui Ciprian Țuțu la pupitrul dirijoral al Corului Academic Radio marchează o bogată activitate artistică a formației, constând în susținerea concertelor vocal-simfonice și a celor à cappella, cu diverse tematici, dintre care menționăm: Voci de primăvară, Eseu coral – Timpul culorilor de toamnă, Gospel-Spirituals, Ziua Învierii, Concert coral de inspirație folclorică românească, Cântecele Unirii – concert coral dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918 etc.
Dirijorul Corului de Copii Radio
Dirijorul Răzvan Rădos s-a născut în județul Hunedoara și a debutat în anul 2002 ca interpret de muzică tradițională. Dirijează coruri de la vârsta de 16 ani și crede cu tărie în creativitate și în puterea artistică și socială a comunităților corale. A colaborat cu coruri de amatori și profesioniști, printre care Corul Liturgic „Vosglas” (Deva), Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin, Corala „Sargeția”, Corul de Cameră Preludiu, Corul „Orfeu” ș.a.
A participat la cursuri de masterclass despre arta dirijorală, susținute de personalități precum Vytautas Miskinis (Lituania), Konrad von Abel (Germania) și Ion Marin (România). A primit distincția „Dirijor de onoare” din partea Corului „Vox Medicalis” și este dirijor fondator al „Corului Regal”. În prezent conduce Corul de Copii Radio și este președinte al Asociației Canticum.
*
Simfonia nr. 1 în re major, op. 25 – „Clasica”
I. Allegro
II. Larghetto
III. Gavotte: Non troppo allegro
IV. Finale: Molto vivace
Atunci când a compus prima sa simfonie, intenția lui Prokofiev a fost aceea de a crea o piesă originală în stil clasic, inspirându-se din lucrările lui Joseph Haydn și ale altor compozitori clasici, precum grupul de la Mannheim. În timp ce elementele stilurilor vechi și noi se amestecă, Simfonia nr. 1 creează un sentiment general de echilibru, lejeritate și strălucire, sunând deopotrivă îndrăzneț și incisiv, exact așa cum i-ar fi plăcut lui Haydn.
Privind mai atent la forma și conținutul partiturii, putem observa asemănări clare cu simfoniile clasice. Are patru mișcări, prima și ultima în formă de sonată, a doua mai lentă, de factură lirică, iar a treia este o gavotă (dans popular francez). Melodiile sunt aduse în prim-plan cu o claritate răsunătoare, fiind pregătite și susținute de un acompaniament vibrant și dinamic. Secțiunile piano și cele în forte alternează, fiind legate prin fragmente magistrale la modă în epoca clasică. Cu toate acestea, limbajul tonal al simfoniei este unul inovator, la fel și modul în care Prokofiev tratează frazarea.
Prima mișcare păstrează elementele de bază ale formei sonată, însă structura generală este mult mai concisă decât secțiunea de dezvoltare a sonatei clasice, Prokofiev optând pentru varietate mai ales în ceea ce privește armonia și ritmul. Se deschide cu o introducere energică și spectaculoasă – un crescendo al întregii orchestre. După ce tema I răsună în mod repetat în tonalități diferite, puntea este cea care stabilizează întregul discurs sonor, iar ulterior, după expunerea celei de a doua teme, mult mai echilibrate, secțiunea se încheie plină de vigoare.
A doua mișcare este lentă, lirică și liniștitoare, cu un echilibru grațios între regulat și neregulat, familiar și neașteptat. Este construită în jurul a două teme melodice majore, la fel ca prima mișcare.
Cea de-a treia – o gavotă franceză – este mișcarea care seamănă cel mai mult cu un dans clasic, prezentând două melodii încorporate într-o structură tripartită. Această mișcare este foarte scurtă, concisă și condensată, un experiment de reducere a elementelor muzicale la minimum.
Mișcarea a patra este strălucitoare, vibrantă, fiind caracterizată de virtuozitate într-un ritm amețitor. Este centrată pe tonalitatea re major și este scrisă în formă de sonată, cu trei teme principale. Structuri melodice și ritmice se reunesc în diverse combinații de instrumente, rezultând permanent noi și noi texturi sonore.
*
Carmina burana
Compusă de germanul Carl Orff, Carmina Burana („Cântece din Beuern”) se bazează pe un manuscris medieval, „Codex Buranus”, descoperit în anul 1803 într-o mănăstire din Benediktbeuern, Bavaria. Manuscrisul conținea 320 de poezii, scrise de aproximativ cincisprezece poeți, unii dintre aceștia rămași anonimi; în 1934, Orff a selectat douăzeci și patru dintre aceste poezii și le-a transformat într-un libret picant, care cântă despre capriciile zeiței Fortuna și celebrează plăcerile trupești, ale băuturii și ale lăcomiei. Lucrarea durează aproximativ o oră și a fost scrisă pentru o orchestră mare, două coruri mixte, un cor de băieți și trei soliști (soprană, tenor și bariton). Cuprinde părți corale antrenante, dansuri joviale și solo-uri pentru soprană.
Carmina Burana este împărțită în trei secțiuni principale: „Primo Vere” („În primăvară”), „In Taberna” („În tavernă”) și „Cours d’amour” („Curtea iubirii”). În cadrul primei secțiuni, corul se bucură de sfârșitul iernii și de plăcerile pe care le aduce primăvara. Mai târziu, în cântecul „Chramer, gip die varwe mir” („Negustorule, dă-mi culoare”), un grup de femei imploră un negustor să le vândă farduri de obraz pentru a seduce bărbații din oraș.
Cantata scenică a lui Orff a avut premiera pe 8 iunie 1937 și a devenit imediat foarte populară. Autoritățile naziste, inițial sceptice cu privire la natura sa hedonistă, au ajuns să o îmbrățișeze ca pe un instrument de propagandă util, care celebra spiritul uman și care, inspirându-se din poezia latină medievală, contribuia la acreditarea afirmației naziste conform căreia Germania reprezenta adevărata înflorire a culturii occidentale.
În elaborarea libretului, Orff a fost ajutat de Kurt Huber, unul dintre fondatorii mișcării de rezistență germane „Trandafirul Alb”. Arestat în 1943 de Gestapo, Huber a fost curând executat de naziști.
Totuși, Carmina Burana a fost considerată de mulți critici muzicali o creație simplistă a unui compozitor de mâna a doua din cauza armoniilor sale primare, a lipsei de dezvoltare muzicală și dependenței de ritmul antrenant. Mulți dintre aceștia subliniază „împrumuturile” lui Orff de la Igor Stravinski, în special din baletul acestuia Les Noces. Carmina Burana, afirma muzicologul Richard Taruskin, „abundă în plagiate directe și indirecte din Les Noces”.
Odată cu succesul cantatei sale, Orff a renunțat la majoritatea compozițiilor anterioare, proclamând Carmina Burana ca fiind adevăratul început al operei lui. Dar lucrările sale ulterioare, unele dintre ele neopăgâne, cum ar fi Trionfo di Aphrodite, au fost mult mai puțin populare și sunt în mare parte uitate astăzi.
Totuși, acest „hit” unic al lui Orff continuă să umple sălile de concert, să răsune în mintea celor care se delectează cu melodiile sale antrenante și ritmurile amețitoare și, probabil, să îi distreze chiar și pe creștinii pudici, atrași de această cantată păgână care celebrează bucuriile tabu ale vieții.
|
1. O Fortuna |
1. Ah, soartă |
|
2. Fortune plango vulnera |
2. Deplâng rănile soartei |
|
I. PRIMO VERE 3. Veris leta facies 4.Omnia Sol temperat 5. Ecce gratum UF DEM ANGER 6. Tanz 7. Floret silva 8. Chramer,gip varwe mir 9. Reie.Swaz hie gat umbe 10. Were diu werlt alle min |
I. VENIREA PRIMĂVERII 3. Frumosul chip al primäverii 4. Soarele le liniștește pe toate 5. Iată plăcuta PE PAJIȘTE 6. Dans 7. Înflorește pădurea 8. Măi băcane, dă-mi vopsele 9. Horă. Cele ce umblă prin prejur 10. De-ar fi lumea-ntreagă a mea
|
|
II. IN TABERNA 11. Estuans interius 12. Olim lacus colueram 13. Ego sum abbas 14. In taberna quando sumus |
II. ÎN CÂRCIUMĂ 11. Aprins de mânie 12. Odinioară îndrăgeam lacul 13. Eu sunt stăpânul 14. În cârciumă când suntem
|
|
III. COUR D’AMOURS 15. Amor volat undique 16. Dies, nox et omnia 17. Stetit puella 18. Circa mea pectora 19. Si puer cum puellula 20. Veni, veni, venias 21. In trutina 22. Tempus est iocundum 23. Dulcissime BLANZFILOR ET HELENA 24. Ave formosissima |
III. CÂNTECE DE DRAGOSTE 15. Amor zboară pretutindeni 16. Ziua, noaptea și toate 17. Stătea fetița 18. În sufletul meu 19. Dacă un băiat și-o fată 20. Vino, vino, să vii 21. În cumpănă 22. Vremea e plăcută 23 Tu cel mai iubit BLANCHEFLEUR ȘI HELENA 24. Slavă ție cea mai frumoasă |
Textul cantatei și traducerea în limba română:
|
FORTUNA IMPERATRIX MUNDI 1. O Fortuna O Fortuna, velut Luna, statu variabilis, semper crescis aut decrecisi vita detestabilis nunc obdurat et tunc curat ludo mentis aciem, egestatem, potestatem, dissolvit ut glaciem. Sors immanis et inanis, rota tu volubilis, status malus, vana salus semper disolubilis, obumbrata et velata michi quoque niteris nunc per ludum dorsum nudum fero tui sceleris. Sors salutis et virtutis michi nunc contraria est affectus et defectus semper in angaria. Hac in hora sine mora corde pulsum tangite quod per sortem sternit fortem, mecum omnes plangite! |
SOARTA STÂPĂNĂ A LUMII 1. Ah, soartă Ah, Fortuna ești ca luna, nestatornică, mereu crești, mereu descrești, Viată amărâtă când ne-o dai când ne-o iei bătându-ți joc de noi, sărăcia și puterea ca gheața se topesc. Soartă înfricoșătoare si deșartă (de neînțeles) te schimbi prea ușor, fie jalea grea fie fericirea deșartă tu le destrami neîncetat, Întunecată si nepătrunsă mă apeși și pe mine acum datorită ție umblu cu spatele gol purtând povara nelegiuirii tale. Norocul binelui si al frumosului Îmi este acum potrivnic ce-i bine, ce-i rău eu trăiesc în neliniște. În acest ceas. fără zăbavă, atingeți strunele inimii si plângeți toți cu mine căci prin soartă, a fost învins cel tare! |
|
2. Fortune plango vulnera stillantibus ocellis, quod sua michi munera subtrahit rebellis, Verum est, quod legitur fronte capillata, sed plerumque sequitur Occasio calvata. In Fortune solio sederam elatus, prosperitatis vario flore coronatus quicquid enim florui felix et beatus, nunc a summo corrui gloria privatus. Fortune rota volvitur Descendo minoratus Alter in altum tollitur nimis exaltatus, rex sedet in vertice caveat ruinam! nam sub axe leginus Hecubam reginam. |
2. Deplâng rănile sorții cu ochii înlăcrimați rănile pricinuite de soartă, căci, ea dușmănoasă îmi răpește darurile sale, este adevărat că alegi, când părul buclat îți înconjoară fruntea, dar de cele mai multe ori se ivește abia când ți-e capul chel. Stăteam sus în culmea fericirii încununat cu florile belșugului dar cel ce înflorea odinioară, fericit și mulțumit, sunt acum prăbușit de pe culmi și lipsit de glorie. Roata sorții se învârtește eu cobor umilit altul este ridicat in slăvi
Ca un rege stă pe culmei Ferească-se însă de prăbușire! Căci doar sub ceruri s-a aflat Și regina Hecuba. |
|
I. PRIMO VERE 3. Veris lera facies mundo propinatur, hiemalis acies Victa iam fugatur. in vestitu vario Flora principatur, nemorum dulci sono, que cantu celebratur Ah! Flore fusus gremio Phebus novo more risum dat, hoc vario iam stipate flore. Zephyrus nectareo spirans it odore certatim pro bravio curramus in amore. Ah! Cytharizat cantico dulcis Philomena, flore rident vario prata iam serena, salit cetus avium silve per amena, chorus promit virginum iam gaudia millena. Ah! |
3. ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ 3. Frumosul chip al primăverii Grabnic pășește-n lume Tăișul ascuțit al iernii La goană o ia acum, învins. Felurit împodobit Flora-și începe domnia, sărbătorită prin sonuri dulci și cânturi din livezi Ah! Floarea abia ieșită dintr-un fir de iarbă Phebus o face iar să surâdă însoțite de multe alte felurite flori. Zefirul răspândește dulcea-i mireasmă ne-ntrecem slăvindu-l si ne dedăm amorului Ah! Gingașa privighetoare cântă pe strune de chitară, livezile luminoase se veselesc în podoaba florilor. Stol de pasări zboară prin plăcute păduri, iar cântec de fecioară mii de bucurii tresaltă. Ah!
|
|
4.Onmia Sol temperat Omnia Sol temperat puras et subtilis novo mundo reserat faciem Aprilis. ad Amorem properat animus herilis, et iocundis imperat deus puerilis. Rerum tanta novitas in sollemni vere et veris auctoritas iubet nos gaudere. vias prebet solitas, et in tuo vere fides est et probitas tuum retinere. Ama me fideliter! fidem meam nota de corde totaliter et ex mente tota sum presentialiter absens in remota. quisquis amat taliter, volvitur in rola. |
4. Soarele le liniștește pe toate Soarele senin și gingaș le liniștește pe toate, Aripile desfac fața unei lumi noi. Sufletul tânăr se grăbește spre amor iar Cupidon stăpânește în veselie. Atâta prospețime-a firii în solemna primăvară ca și-a ei măreție ne îndeamnă la bucurie. Mergi pe căile cunoscute și în primăvara asta păstrează-ți încrederea și cinstea. Iubește-mă cu credință! Ține minte credința mea: din toată inima și din tot sufletul meu sunt al tău cu totul uitând de toate. Cine iubește astfel se chinuiește?
|
|
5. Ecce gratum et optatum Ver reducit gaudia, purpuratum floret pratum, Sol serenal omnia. Iam iam cedant tristia! Estas redit Nunc recedit Iam liquescit. et decrescit grando, nix etcetera bruma fugit. et iam sugit Ver Estatis ubera illi mens est misera, qui nec vivit nec lascivit sub Estatis dextera. Ah! Gloriantur et letantur in melle dulcedinis, qui conantur. et utantur premio Cupidinis simus jussu Cypridis gloriantes et letantes pares esse Paridis. Ah! |
Iată plăcuta și dorita primăvară ne aduce iar bucurii: livada aurie înflorește;
Soarele strălucește peste tot, Necazurile se sfârșesc. Vara se reîntoarce Iar iarna cea crudă se îndepărtează Se topește și dispare grindina, neaua și celelalte; bruma o ia la goană, iar primăvara suge de-acum din ugerul verii. Ah! Este nenorocit acela care nu trăiește și nu zboară sub oblăduirea verii. Ah! Fie fericiți și să se bucure de dulceața mierii cei ce încearcă să se folosească de darul lui Cupidon; din porunca Afroditei să fim fericiți si să ne înveselim asemenea lui Paris Ah!
|
|
UF DEM ANGER 6. Tanz 7. Floret silva Floret silva nobilis, floribus el foliis. Ubi est antiquus meus amicus? Ah! hinc, hinc equitavit! eia, eia quis me amabit? Ah! Florest silva undique, nah mime gesellen ist mir we Grounet der walt allenthalben, wa ist min geselle alse lange? Ah! der ist geritten hinnen o wi, wer sol mich minnen? Ah! |
PE PAJIȘTE 6. Dans 7. Înflorește pădurea Înflorește pădurea cea mândră cu frunze și flori. Unde-o fi vechiul meu prieten? Ah! A plecat de aici călare. Vai, vai cine mă va iubi? Ah! Înflorește peste tot pădurea, după dragul meu mi-e dor, înflorește peste tot pădurea: Oare unde întârzie dragul meu atât de mult? Ah! A plecat de aici călare, vai, vai cine mă va iubi? Ah!
|
|
8. Chramer, gip varwe mir Chramer, gip die varwe mit, die min wengel roete, da mit ich die jungen man an ir dank der minnenliebe noete. Seht mich an, jungen man! lat mich in gevallen! Minnet, tugentliche man, Minnecliche frouwen. Minne tuot in hoch gemout Unde lat iuch in hohen eren Schouwen. Wol dir, Werlt daz du bist also freudenrichel ich wil dir sin undertan durch din liebe immer sicherliche Seht mich an… |
8. Măi băcane, dă-mi vopsele Măi, băcane, dă-mi vopsele Să-mi rumenesc obrajii și astfel să-i fac pe tineri să mă iubească. Privește-mă, tinere! Lasă-mă să-ți plac! Bărbați virtuoși, îndrăgiți, femeile demne de iubire! Dragostea vă înalță inimile, lăsați-vă priviți în înalta cinste. Slavă ție, lume căci tu ești atât de plină de bucurii vreau sa-ți fiu supus printr-o dragoste veșnică. Privește-mă…
|
|
9. Reie Swaz hie gat umbe Swaz hie gat umbe, daz sint allez megede, die wellent an man alle disen summer gan! Ah! Sla! Chume, Chum geselle min. Chumem, Chum geselle min. ih enbite harte din, Suzer roservarwer munt, Chum un mache mich gesunt.
|
9. Horă Cele ce umblă prin prejur Cele ce umblă prin prejur sunt toate tinere fete ce vor să se mărite toate în această vară! Ah! Vino, vino, dragul meu. Vino, vino, dragul meu, greu mă chinuie dorul meu. Gură, dulce trandafirie, Vino, scapă-mă de rău.
|
|
10. Were diu werlt alle min Were diu werlt alle min von deme mereun ze an den Rin, des wolt ih mih darben daz diu chünegin von Engellant, lege an minem armen Hei! |
10. De-ar fi lumea-ntreagă a mea De-ar fi lumea-ntrcagă a mea De la mare și până la Rin, m-aș lipsi bucuros de ea dacă pe regina Angliei aș putea-o strânge-n brațe. Hei!
|
|
II. IN TABERNA 11. Estuans interius Estuans interius ira vehementi in amaritudine laquor mee menti factus de materia, cinis elementi similis sum folio, de quo ludunt venti. Cum sit enim proprium viro sapienti supru petrum punere sedem fundamenti, stultus ego comparer fluvio labenti, sub eodem tramite nunquam permanenti. Feror ego veluti sine nauta navis, ut per vias acris vaga fertur avisi non me tenent vincula, non me tenet clavis, quero mihi similes, et adiungor pravis. Mihi cordis gravitasi res videlur gravis iocus est amabilis dulciorque favisi quicquid Venus imperal, labor est suavis, que nunquan in cordibus habitat igniavis. Via lata gradior more iuventutis, inplicor et vitiis immemor virtutis. voluptatis avidus magis quam salutis, mortuus inanima curam gero entis. |
II. ÎN CÂRCIUMĂ 11. Aprins de mânie Aprins de mânie Putenică vă spun vouă în amărăciunea sufletului meu creat din lut, nimic alt decât cenușă sunt asemănător frunzei cu care se joacă vântul. Căci pe când îi stă bine celui înțelept să-și așeze temelia pe stâncă. eu, prostul de mâine sunt asemenea unui râu care nu curge niciodată în aceeași albie Sunt purtat ca și corabia fără corăbier si ca pasărea rătăcită pe căile văzduhului; nu mă țin lanțuri și nici zăvoare. Caut pe cei ce-mi seamănă și mă leg de cei răi; dragostea îmi pare lucru mare, jocul ei plăcut, iar favoarea și mai dulce. Orice poruncă a Venerei este o trudă plăcută care nu sălășluiește niciodată în suflete trândave. Pășesc pe calea cea largă; După obiceiul din tinerețe mă dedau viciilor și uit de virtuți; Mai lacom după plăceri decât după mântuire doar voi purta grijă în sufletul meu.
|
|
12. Olim lacus colueram Olim lacus colueram, olim pulcher exliteram dum cignus ego fueram Miser, Miser! Modo niger El ustus fortiter! Girat, regirat garcifer me rogus urit fortiter propinat me nunc dapifer, Miser! Miser! Nunc în scutella inceo, el volitare nequeo, denles frendentes video Miser! Miser! |
12. Odinioară îndrăgeam lacul Odinioară îndrăgeam lacul, Atunci când eram lebădă arătam frumoasă, Nenorocita de mine! în curând voi fi neagră și uscată! Bucătarul îmi dă târcoale, tare mă mai arde focul; acum paharnicul se grăbește spre mine Nenorocita!… Zac acum într-o tigaie fără a fi în stare să zbor și văd numai dinții scrâșnituri, Nenorocita!… |
|
13. Ego sum abbas Ego sum abbas Cucaniensis el consilium meum est cum bibulis, et in secta Decii voluntas mea’st et qui mane me quesierit in taberna post vesperam nudus egredietur, et sie denudatus, veste clamabit Wafna! qud fecisti sors turpissima? Wafna! Nostre vite gaudia Abstulisti omnia! Wafnu! Ha! Ha |
13. Eu sunt stăpânul Eu sunt abatele din Cuca și țin la sfat cu băutorii. Voința mea este în tovărășia lui Decius și cine mă caută dimineața în cârciumă va ieși seara dezbrăcat. Și așa, fără haine va striga: Vai! Soartă nereușită, ce-ai făcut? Vai! Ai îndepărtat din viața noastră orice bucurii! Vai! Ha! Ha!
|
|
14. In tabera quando sumus In taberna quando sumus, non curamus quid sit humus, sed ad ludum properamus, cui semper insudamus. Quid agatur in taberna, Cubi nummus est pincerna, hoc est opus ut queratur, sic quid loquar, audiatur, Quidam ludunt, quidam bibunt quidam indiscrete vivunt. Sed in ludo qui morantur. ex his quidam denudantur, quidam ibi vestiantur. quidam saccis induuntur Ibi nullus timel mortem, sed pro Baucho mittunt sortem. Primo pro nummata vini, ex hac bibunt libertini semel bubunt pro captivis, post hec bibunt ter pro vivis, quarter pro Christianis cunctis. quinquies pro fidelibus defunctis, sexies pro sororibus vanis, septies pro militibus silvanis. Octies pro fratribus perversis, nonies pro monachis dispersis, decies pro navigantibus, undecies pro discordantibus, doudecies pro penitentibus, tredecies pro iter ageutibus bibunt omnes sine lege Bibit bera, bibit herus, bibit miles, bibit clerus, bibit ille, bibit illa, bibit servus cum ancilla, bibit velox, bibit piger, bibit albus, bibit niger, bibit constans, bibit vagus, bibit rudis, bibit magus. Bibit pauper et egrotus, bibit exulet ignotus, bibit puer, bibit canus. bibit presul et decanus, bibit soror, bibit frater, bibit anus, bibit mater, bibit iste. bibit ille, bibunt centum, bibunt mille, Parum sexcente nummate Durant, cum immoderate bibunt omnes sine meta, quamvis bibant mente leta sic nos rodunt omnes gentes. et sic erimus egentes. Qui nos rodunt confundantur et cum iustis non scribantur lo! lo! |
14. În cârciumă când suntem Când suntem în cârciumă nu ne gândim la mormânt, ci ne gândim la petreceri căci ele ne atrag mereu. De vrei să știi ce se Petrece la cârciumă Unde banul se aruncă, ascultă atunci ce-ți voi spune: Unii petrec, alții beau, Alții trăiesc în desfrâu iar din cei ce zăbovesc la joc unii sunt dezbrăcați, unii umbla acolo-n haine, alții trag pe ei doar zdrențe, nimeni nu se teme de moarte ci-și închină soarta lui Bachus: Întâi beau cei liberi bând de dragul vinului; beau apoi pentru cei prinși, iar a treia oară pentru cei in viață, a patra oara pentru toți creștinii, a cincea oară pentru cei morți, a șasea oară pentru surorile cochete, a șaptea oară pentru soldații din pădure, a opta oară pentru frații cei răi, a noua oară pentru călugării plecați, a zecea oară pentru corăbieri, a unsprezecea oară pentru cei certați, a douăsprezecea oară pentru cei ce se căiesc; a treisprezecea oară pentru drumeți Ba pentru papa, ba pentru rege beau cu toți fără nici o lege. Bea stăpâna, bea stăpânul, bea soldatul, bea preotul, bea acela, bea aceea, bea și sclavul, bea și sclava, bea cel iute, bea cel leneș, bea cel alb, bea cel negru, bea cel statornic, bea drumețul, bea incultul, bea-nțeleptul bea săracul și bolnavul, bea exilatul și necunoscutul, bea băiatul, bea moșneagul, bea dansatorul, bea decanul, bea sora, bea fratele bea bunica, bea mama, bea acesta, bea acela beau o sută, beau o mie. Risipesc cel puțin șase sute de galbeni, căci toți beau fără măsură și fără sfârșit deși beau cu mintea trează: și astfel ne distrug toate neamurile și astfel vom fi sărăciți. Cei ce ne scapă să se scufunde și să nu fie numărați printre cei drepți.
|
|
III. COUR D’AMOURS 15. Amor volat undique Amor volat undique captus est libidine Juvenes, iuvencule coniuguntur merito. Si qua sine socio, catre omni gaudio tenet noctis infima sub intimo cordis in custodia.
|
III. CÂNTECE DE DRAGOSTE 15. Amor zboară pretutindeni Amor zboară pretutindeni. Prinși de dragoste Tineri și tinere se căsătoresc. Dacă o tânără e fără iubit lipsită-i de orice bucurii; în adâncul inimii ei sălășluiește întunericul nopții. |
|
16. Dies, nox et omnia Dies, nox et omnia michi sunt contraria, virginum coloquia me fay planszer oy suvenz suspirer, plu me fay te-mer. O sodales, iudite, vos qui scitis dicite, michi mesto parcite, grand ey dolur, attamen consulite per voster honur. Tua pulchra facies me fay planszer milies, pectus habet glacies a remender statim vivus fierem per un baser. |
16. Ziua, noaptea și toate Ziua și noaptea și toate îmi sunt potrivnice; vorbele fetelor mă fac adesea să plâng și să suspin, dar și mai mult să le iubesc. O prieteni, petreceți, iar cci ce știți, spuneți-mi Îndurați-vă de mine căci durerea mea e mare; totuși, consolați-mă, Pe onoarea voastră. Chipul tău frumos mă face să vărs mii de lacrimi, Inima mi-a înghețat, M-ar lecui Doar un sărut care m-ar face îndată viu.
|
|
17. Stetit puella Stetit puella rufa tunica, si quis eam tetigit, tunica crepuit. Stetit puella tamquam rosula, facie splenduit, os eius floruit. |
17. Stătea fetița Fetița stătea roșie tunica-i era; de cineva o atingea tunica-i foșnea fetița stătea fața-i strălucea, gura-i înflorea, ca un trandafir era. |
|
18. Circa mea pectora Circa mea pectora De tua pulchritudine, Que me ledunt misere Ah! Mandaliet, mandaliet Min geselle chomet niet Tui lucent oculi Sicut solis radii Sicut splendor fulguris Lucem donat tenebris Ah! Mandaliet… Vellet deus, vellent dii Ouad mente proposui Ut eius virginea Reserasem vincula |
18. În sufletul meu Sufletul meu suspină-ntruna Din cauza frumuseții tale Care mă face nenorocit. Ah! Mandaliet, mandaliet! Iubitul meu nu mai vine, Ochii tăi strălucesc Ca și razele soarelui Și dăruiesc întunericului lumină Aidoma strălucirii fulgerului. Ah! Mandaliet… |
|
19. Si puer cum puellula Si puer cum puellula Moraretur in cellula Felix coniunctio Amore suscrescente, Pariter e medio Avulso procul tedio, Fit ludus ineffabilis Membris, lacertis, labiis Si puer cum puellula Moraretur in cellula Felix coniunctio.
|
19. Dacă un băiat și-o fată Dacă un băiat și-o fată Ar zăbovi într-o odaie, Ce fericită împrejurare; În timp ce dragostea crește În suflete, lăsând rușinea la o parte Începe jocul minunat. Dacă un băiat ar zăbovi Cu o fată într-o odaie Ce fericită împrejurare! |
|
20. Veni, veni, venias Veni, veni, veni, venias Ne me mori facias, Pulchra tibi facies, Oculorum acies, Capillorum series, O quam clara species! Rosa rubicundior, Lilio candidior, Omnibus formasior Semper in te glorior!
|
20. Vino, vino, să vii Vino, vino, să vii Nu mă face să mor! Cât de frumos ți-e chipul Cât de pătrunzători ți-s ochii Cât de bogat ți-e părul! Ah, ce ființă minunată! Mai rumenă ca un trandafir, Mai albă ca un crin, Decât toate mai frumoasă Mereu te voi slăvi!
|
|
21. In trutina In trutina mentis dubia Fluctuant contraria Lascivus amor et pudicitia Sed eligo quod video Column iugo prebeo Ad iugum temen suave transeo.
|
21. În cumpănă În cumpănă stau îndoielile Sufletului, lovindu-se cap în cap Dragostea neastâmpărată și castitatea Dar eu aleg ceea ce văd! Gâtul mi-l ofer jugului, Mă plec ușor unui jug atât de dulce! |
|
22. Tempus est iocundum Tempus est iocundum, O, virgines Modo congaudete, Vos iuvenes Oh, oh, oh! Totus floreo! Iam amore virginali totus ardeo Mea me confortat, Promissio Mea me deportat, Negatio. Oh, oh, oh! Tempore brumali vir Vir patiens, Animo vernali, Lasciviens. Oh, oh, oh! Mea mecum ludit, Virginitas Mea me detrudit Simplicitas. Oh, oh, oh! Veni, domicella, Cum gaudio Veni, veni pulchra Iar perco Oh, oh, oh!
|
22. Vremea e plăcută Vremea e plăcută Fetelor, Bucurați-vă și voi, Tinerilor, Oh, oh, oh! Eu înfloresc de tot; Dragostea pentru o fecioară mă mistuie cu totul, Din pricina unei noi iubiri mă prăpădesc. Speranța îmi dă puteri, Refuzul mă doboară, Oh, oh, oh! Vremea răcoroasă face să sufere Pe bărbatul cu inima neastâmpărată Oh, oh, oh! Cumințenia mea își râde de mine Iar timiditatea nu face decât să mă îndepărteze Oh, oh, oh! Cu bucurie, de nu eu pier îndată! Oh, oh, oh! |
|
23. Dulcissime Dulcissime, Ah totam tibi subdo me! |
23. Tu cel mai iubit Ah, tu, cel mai iubit Toată mă încredințez ție! |
|
BLANZFILOR ET HELENA 24. Ave formosissima Ave formosissima, Gemma pretiosa, Ave decus virginum, Virgo gloriosa, Ave mundi luminar, Ave mundi rosa, Blanziflor et Helena, Venus generosa. |
BLANCHEFLEUR ȘI HELENA 24. Slavă ție cea mai frumoasă Fii slăvită cea mai frumoasă! Mărgăritar neprețuit! Slavă ție podoabă a fecioarelor, Cea mai slăvită dintre ele! Slavă ție lumină a lumii! Blanchefleur și Helena, Venera cea generoasă. |
Este interzisă fotografierea și filmarea în timpul concertului.
Vă rugăm să închideți telefoanele mobile sau să le setați în modul silențios.
Vă dorim o audiție plăcută!
